Gratioasele biserici ale Sfantului Stefan cel Mare, amintesc anii de barbatie, de glorie si de pietate, de restriste si de speranta, cu alte cuvinte de o intensa viata nationala duhovniceasca. Picturile din timpul lui Petru Rares si pana la Alexandru Lapusneanu ne prezinta concluzia unei arte pe deplin constituita, arta prin care trece uneori o adiere de eroism. Intre aceste marturii ale valorii si credintei nationale se numara si Manastirea Bogdana din orasul Radauti.
Inceputurile Manastirii Bogdana, cunoscuta sub denumirea de Biserica Sfantul Ierarh Nicolae, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal moldovean. De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a indeplinit un rol istoric, religios si cultural deosebit.
In ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tatare si turcesti, jafurilor, razboaielor si dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garantie a spiritului national romanesc.
Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos – Bodrog, amintita in anul 1117 intr-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Tara Romaneasca Manastirea lui Negru Voda, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, in Moldova avem Manastirea Bogdana, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, ctitorita de Bogdan I.
Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul Bogdan Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei.
Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.
In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locas episcopal, episcopii avandu-si resedinta in incinta manastirii. Unii istorici afirma ca Manastirea Bogdana a fost resedinta mitropolitana, pana la data de 26 iulie 1401, cand Mitropolia Moldovei a fost recunoscuta oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol si scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.
In anul 1775, cand nordul Moldovei a fost ocupat de hasburgi, Manastirea Bogdana a fost desfiintarta, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica episcopala pana in anul 1782, cand episcopia a fost transferata la Cernauti.
Prin mutarea episcopiei la Cernauti, in anul 1782, Biserica Sfantul Nicolae a fost transformata in biserica parohiala, de mir, o parte din chiliile existente in jurul bisericii au fost demolate, iar o alta parte transformate in grajduri pentru caii garnizoanei austriece stationata aici.
Dupa anul 1918, cand Bucovina a fost eliberata, Manastirea Bogdana nu a mai fost reinfiintata, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica parohiala pana in ultimile decenii ale secolului al XX-lea, cand a fost inchisa de regimul comunist, fiind considerata monument istoric.
Manastirea Bogdana a fost redeschisa la data de 6 decembrie 1992, cand a fost instalat, primul staret al manastirii de dupa 1775, in persoana arhimandritului Teodor Pavlo. In anul 1996 staretul Teodor s-a mutat la cele vesnice, in locul sau fiind ales parintele arhimandrit Iustin Dragomir.
Noul staret a accelerat ritmul lucrarilor in curs de desfasurare si a inceput unele noi, astfel ca in anul 1996 a fost inlocuita catapeteasma degradata din lemn de tei a Bisericii Sfantul Nicolae cu una noua din lemn de stejar si a inceput constructia unui corp de chilii cu arhondaric, terminat in anul 1998. Tot in acest an a fost terminata si acoperita cu tabla de cupru, noua biserica, cu hramul Sfantul Leontie de la Radauti.
Manastirea Bogdana – arhitectura bisericii
Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, care a fost pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi. Aceasta este considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii nationale in Moldova. Biserica Sfantul Nicolae aminteste de zbuciumatele vremuri legate de intemeierea statului feudal moldovean si constituie expresia unei admirabile sinteze artistice intre arhitectura romanica, arhitectura gotica si cea bizantina.
Dispozitia generala a planului prezinta caracteristicile basilicii romanice cu cor si cu absida. Tendinta de a frange unele arcuri si bolti sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spatiului interior in altar, naos, pronaos si pridvor.
Manastirea Bogdana – pictura bisericii
Istoricul afisat in biserica consemneaza ca, probabil primul strat de pictura dateaza din primele decenii ale secolului al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. In timpul voievodului Alexandru Lapusneanu, in anul 1558, se inregistreaza un nou strat de pictura.
Un al reilea strat de pictura ar fi din anii 1745-1750, in timpul episcopului Iacob Putneanul. Frescele ajunse in aceasta ultima faza sunt acoperite cu o pictura realizata in tempera, de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi in anul 1880.
In tabloul votiv, pictat in naos, Alexandru Lapusneanu alaturi de Bogdan I si de Alexandru cel Bun, se afla si Stefan cel Mare, dovada a executarii picturii in timpul sau.
Manastirea Bogdana – mormintele
Alegertea Bisericii Sfantul Nicolae ca loc de odihna a domnitorilor este dovada incontestabila a primei biserici de piatra din Moldova. Astfel, in naos se afla 7 morminte.
Primul mormant, in coltul sud-estic al naosului este al lui Bogdan I. Pe aceasi latura a naosului este inmormantat si Latcu Voievod.
In apopierea mormintelor lui Bogdan I si a lui Latcu este un mormant cu inscriptia lespezii funerare stearsa, fiind amplasat la nivelul pardoselii si nu deasupra ca celelalte. Dupa dimensiunea pietrei funerare se presupune ca aici a fost inmormantata o femeie, poate chiar Maria sotia lui Bogdan I sau Ana, sotia lui Latcu.
Pe de alta parte istoricul Stefan Gorovei sustine ca acest mormant apartine lui Petru I, acesta nefiind inmormantat la Probota. El isi argumenteaza opinia prin faptul ca la Radauti, pana la Alexandrul cel Bun, erau inmormantati voievozii conform succesiunii lor la tron, astfel ca dupa Bogdan I si Latcu urma Petru I, deci mormantul acestuia urmand celui lui Latcu. Langa peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. In pronaosul bisericii, se afla 3 morminte. Pe latura nordica se afla mormantul Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III si mama lui Stefanita Voda si mormantul Anastasiei fiica lui Latcu. Inaintea usii pronaosului se afla piatra de mormant a episcopului Ioanichie, mort in 1504.
Manastirea Bogdana – monument national si mondial
Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, Manastirea Bogdana este astazi unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, dovedind o veche si adanca traire duhovniceasca a neamului nostru romanesc.
Sursa informatii si foto: www.crestinortodox.ro
